… si care ar trebui sa fie citit in deschiderea oricarui eveniment “.ro”, este acest post al lui Dragos Manac, despre cum sa “scapam de ura si rautate si sa trecem peste neputinta care aproape paralizeaza mediul online romanesc”
Un proverb asiatic spune: “Daca nu poti sa vorbesti de bine pe cineva, mai bine taci!“. La fel cum am scris si aici, si aici, si aici, chiar recent as putea spune (15 octombrie…), sunt si eu pe deplin constient de aceasta stare de fapt (“morala”), ca “romanii nu trebuie paziti pentru a nu se organiza in scopuri marete, ei sunt capabili sa ramana mereu invrajbiti si dezorganizati” (Dragos Manac);
“nu pot nici macar sa imi imaginez cum e sa traiesti intr-o ura permanenta; presupun ca numai oamenii slabi pot sa urasca tot ce nu e ca ei: de ce ala are capra – sa-i moara capra; de ce ala are masina – ia sa-i dau cu cheia pe vopsea; de ce ala are apartament – ia sa-l il injur/denigrez; de ce ala e fericit – ia sa-l urasc!
ma bucur ca nu urasc, ma bucur ca am rude/prieteni care nu urasc, ma bucur cand imi invat copiii sa nu urasca; ma bucur ca sunt puternic, ma bucur ca am rude/prieteni puternici, ma bucur ca imi invat copii sa fie puternici.”
Tot ce putem face este doar sa incercam sa intelegem ca nu este bine sa gandim ca dorim moartea caprei vecinului si sa incercam sa ne educam copii sa gandeasca la fel. (cam multe verbe, dar toate necesare…)
… dar doar de la un venit de peste 2000 euro pe luna!
Se da distanta Pitesti-Bucuresti, 100km. Se da consumul (aproximativ) de: 6l la 100km/h, 8l la 120km/h, 10l la140km/h
Cu 100km/h, faci drumul in 60 de min; cu 120, in ~ 50 min, iar cu 140 in ~ 40 min.
Rezulta ca fiecare 10 minute castigate te costa ~2 l, adica ~ 2 euro; adica ~ 12 euro pe ora, adica 1960 pe luna (12 x 160 ore lucratoare pe luna)
Castigi sub 2000 euro pe luna…? Nu mai baga piciorul in acceleratie… Te costa mai mult decat timpul castigat!
Un fost angajat, probabil fara prea mult chef de munca si cu prea mult timp liber la birou, vesnic nemultumit pe soarta sa si urand tot ce e in jur (dupa cum spuneam si aici: “nu pot nici macar sa imi imaginez cum e sa traiesti intr-o ura permanenta; presupun ca numai oamenii slabi pot sa urasca tot ce nu e ca ei: de ce ala are capra – sa-i moara capra; de ce ala are masina – ia sa-i dau cu cheia pe vopsea; de ce ala are apartament – ia sa-l il injur/denigrez; de ce ala e fericit – ia sa-l urasc!“), se gandeste el intr-o zi sa-i dea un email unui blogger, sa i se planga aluia in ce mediu ostil si neprietenos de lucru a trebuit sa indure in trecut.
Ala, blogeru’, altu’ ce nu prea are obiectul muncii, zdrang cu postu’ pe blog, deh, i s-a parut lui ca el o fi “sabia dreptatii”, becali-online sau ceva de genul asta…
Desi inca nu mi-a iesit din cap o plimbare cu ei prin tribunale (mersi Dan pentru consultanta si sprijin), macar asa, de amorul artei si a zilelor in care trebuie sa fie prezenti prin sali de judecata, stau si ma gandesc: procedand asa, nu inseamna ca ma cobor la mintea unor pusti ce nu au nici un scop definit in viata, traiesc din mizerii zilnice (si silnice, pentru unii), se plang mereu ce “nedreapta e viata” cu ei si isi alimenteaza mereu eu-ul doar din discreditare, defaimare, denigrare…
“Vrei sa-i faci rau cuiva? Nu-l barfi, ridica-l in slavi.” Andre Siegfried (academician si scriitor politic francez)
Mai aveti pustilor multe de invatat despre ce e important in viata. Multe rau… Incercati sa va insurati/maritati, sa faceti copii, sa duceti in spate o familie, sa lasati ceva BUN in urma voastra. Cu piatra orice prost stie sa arunce. Chiar si unele specii de maimute…
Succes in viata!
Desi poate ma asteptam intr-un fel, cand am primit azi primul phishing ce viza google adwords, m-am uitat sa vad cam cine ar putea fi in spatele “afacerii”
niste chinezi… eh, astia sunt, cu ei defilam… dar ca loginul sa aiba formularul catre loginul de la google, iar asa numitul “atacator” sa nu se aleaga cu nimic, e poate una din cele mai mari stupizenii…
pentru a arata pagina de phising la fel ca cea de la google, chinezii au copiat toata sursa, inclusiv formularul de login, care, normal, bate in serverele google; cat de tampit poate sa fie chinezu’ ala???

ianuarie 1990. Silviu Brucan. “Pentru a deprinde democratia, romanii vor avea nevoie de 20 de ani”.
dupa un numar de ani, acelasi Silviu Brucan: (aprox.) “Am gresit cand am estimat cei 20 de ani. Romanii vor avea nevoie de 40 de ani”
proverbul cu “capra vecinului” nu exista decat in folclorul unui singur popor: poporul roman. si ce mai e interesant, e ca poporul roman este unul din cele mai credincioase popoare. Leviticul 19:18 spune: “Iubeste-ti aproapele asa cum te iubesti pe tine.” Cum se impaca respectiva “capra a vecinului” (si a sa moarte) cu “iubirea fata de cel de langa tine”, ramane un mister al acestui popor.
cred ca s-ar putea umple sute de pagini cu oameni ce in fiecare duminica se dau cu capul de dalele bisericii, mananca numai de post, cand e post, nu muncesc in “zilele de sarbatoare”, iar cand vine vorba de capra/gardul/prunul/nevasta/dacia/etc a vecinului, imediat uita de “iubirea aproapelui” si procedeaza in consecinta… cu ura. dupa zeci de ani de comunism, in care”totul era al poporului” si nimeni nu “detinea” nimic, acum, in perioada “acumularilor de capital”, toata ura inmagazinata zeci de ani in acest popor se revarsa in toate colturile societatii romanesti: “de ce ala are si eu n-am”…
si acum, in plin “scandal” al salariilor profesorilor, ceilalti bugetari spun: “de ce profesorilor sa le mareasca si noua nu? sa nu le mai mareasca nici profesorilor, daca nu ni le maresc nici noua!”; hehehe… am trecut prin experienta experimentul asta, in care mi se cerea marire de salariu, nu pentru ca persoana respectiva ar fi muncit 5 minute in plus, sau ca ar fi facut lucrurile mai bine, ci doar pentru ca altcineva avea salariul mai mare… :))
nu pot nici macar sa imi imaginez cum e sa traiesti intr-o ura permanenta; presupun ca numai oamenii slabi pot sa urasca tot ce nu e ca ei: de ce ala are capra – sa-i moara capra; de ce ala are masina – ia sa-i dau cu cheia pe vopsea; de ce ala are apartament – ia sa-l il injur/denigrez; de ce ala e fericit – ia sa-l urasc!
ma bucur ca nu urasc, ma bucur ca am rude/prieteni care nu urasc, ma bucur cand imi invat copiii sa nu urasca; ma bucur ca sunt puternic, ma bucur ca am rude/prieteni puternici, ma bucur ca imi invat copii sa fie puternici.
M-am inscris la al doilea master, dupa cel de la Electronica de acum cativa ani, urmand deci cel de acum, Managementul Afacerilor, la Facultatea de Stiinte Economice din cadrul Universitatii Pitesti. Iar daca in perioada urmatoare reusesc sa imi termin si doctoratul la Electronica, voi putea spune peste doi ani: “Ultimii ani au trecut cu folos pentru mine!” :)
Cristina a absolvit la aceeasi faculate MRU-ul (Managementul strategic al resurselor umane) si pot spune ca la Pitesti, la FSE, se face scoala! Am avut o parere extrem de buna de Facultate din Pitesti de cand am vazut ce buni profesionisti ies din cadrul Facultatii de Matematica-Informatica, stiam din proprie experienta ca si Electronica e o facultate dura, care nu “scoate ingineri pe banda”, iar masterul Cristinei de la Facultatea de Stiinte Ecoomice mi-a completat tabloul; nu pot spune decat Felicitari! profesorilor si tuturor celor care se ingrijesc ca Universitatea din Pitesti sa insemne SCOALA, nu tipografie de diplome.
Update: citeam pe blogul lui Marius Ghenea, un om pe care il admir foarte mult, despre “Efectul balonului de sapun” si, derivand, mi-am dat seama ca balonul de sapun se aplica si in educatie: inainte de ’90, medicina, anii ’90, ASE si Drept, apoi Politehnica. Si invariabil, numai ce termina 1-2 generatii, si piata muncii deja este orientata catre alte industrii, iar cei ce sunt in anul 2 – 3 – 4 privesc neputinciosi si se intreaba “daca au ales bine”
Off-topic, dar pe langa post-ul lui Marius Ghenea, balonul de sapun eu il privesc de fapt ca pe un Gauss cu un anumit unghi de crestere, si implicit, DESCRESTERE, un unghi foarte mare; dupa cum se vede si din imaginea de la Marius,
Gauss-ul isi pastreaza forma (principiul); se vede si cresterea mai lenta din urmatorii ani; o anumita explozie la nivelul 2006-2007-2008, in dotcom, va duce oare la un al doilea “dotcom bubble burst”? Ceva mai mic, unghiul de crestere actual a fost in mod cert mai mic decat in anii 2000-2001, dar… Iar criza mondiala, ce isi are originile in State, “parintele” Internet-ului, plus al doilea razboi rece ce tocmai incepe sa se intrevada, este posibil sa duca dotcom-ul pe o panta descendenta in 2009-2010?
A pornit editia a 4-a a studiului national de comert electronic, detalii la www.studiucomertelectronic.ro (studiul este comandat de Autoritatea Nationala pentru Reglementare in Comunicatii si Tehnologia Informatiei (ANRCTI), ce “supravegheaza si controleaza respectarea prevederilor legale din domeniul comertului electronic, exercitate in calitate de autoritate de reglementare, in conformitate cu prevederile Legii nr.365/2002 privind comertul electronic, republicata” )
Scopul studiului este strangerea de 3500 de raspunsuri de la utilizatori la studiul respectiv si o actiune separata dedicata magazinelor, ce va chestiona peste 500 de magazine.
Sunt premii de peste 8200 RON!
Echipa care lucreaza la studiu este: