Adi Stan

… de scoala, impliniti vara aceasta, cand am absolvit cursurile de Master in Managementul Afacerilor, cireasa de pe tort fiind tema lucrarii de disertatie, “Promovarea afacerilor in mediul online” (subiectul principal al prezentarii fiind, normal, Facebook-ul si ale sale apps-uri), la care am obtinut un frumos 9,50.

Si, ca la orice premiu obtinut in viata, nefiind doar meritul personal, ci si a celor din jurul meu, multumesc aici parintilor care m-au motivat sa ma inscriu la acest master (anii de scoala ai fiecaruia depasind in ambele cazuri cei 21 umili ai mei), Cristinei, care m-a sustinut si a trecut alaturi de mine prin fiecare sesiune, colegilor de scoala, pentru ajutorul lor si pentru prieteniile nascute in acest timp, colegilor din firma, ce au preluat de fiecare data munca mea, cand timpul mi-l alocam examenelor, profesorilor, unii dintre ei fiind chiar o placere sa ii asculti si, mai ales, sa discuti si sa dezbati diferite subiecte, si, nu in ultimul rand, mie, pentru ca ”invat, deci exist” :)

De 10 ani, invariabil, “cat costa un site?” este una din primele 3 intrebari care se pun intr-o discutie referitoare la constructia unui website de prezentare; dupa foarte scurt timp am inceput sa raspund tot cu o intrebare, “cat costa o masina?”

Interlocutorul, surprins, nu inelege nici care este legatura si mai ales cum pot sa intreb cat costa o masina, ca deh, poate fi un trabant de 500 euro sau un mercedes de 50.000; dupa ce ii explic ca ambele indeplinesc necesitatea de a te duce din punctul A in punctul B, dar ca diferenta este data de felul in care parcurgi respectiva distanta, incepe sa inteleaga ca acea intrebare poate fi pusa abia la sfarsit;

M-am obisnuit sa ascult calm si fara interventii ce doresc clientii “de la site-ul lor”, sa fie asa, sa aratae asa, ca ei au vazut la “nu stiu cine” “nu stiu ce”, si ca site-ul lor TREBUIE sa…, si sa…, si sa… Apoi, fara nici o legatura cu ce au spus pana atunci, incep sa ii intreb despre afacerea pe care doresc sa o promoveze si concurenta din online in industria respecitva, despre resursele (materiale si umane) pe care isi permit sa le aloce prezentei online, si le expun cateva variante posibile; inchei (aproape intotdeauna) discutia cu doua exemple: “painea albastra” si “bona pentru Alex”

Daca exemplul “painii albastre” l-am detaliat intr-un post anterior, in continuare detaliez si “bona pentru Alex”

Posibil inspirat din valul creat de “site-ul de 100 de euro” al lui Calin Fusu (si zecile-sutele de replici online pe marginea subiectului), un client, in momentul in care ii comunic pretul pachetului Magellan 299 Euro, la care se adauga pretul designului, al domeniului si hostingului, imi raspunde ca sigur poate face un site mai ieftin;

Il invit respectuos sa se duca la librarie si sa ia trei carti: una “Invata singur HTML”, una “Invata singur PHP”, si una “invata singur MySQL”; cost total, aproximativ 50 de euro;

Apoi, timp de 1 saptamana sa invete bazele html-ului, 1 saptamana bazele css-ului, 2-3 saptamani sa prinda ceva din php+mysql, si apoi inca o saptamana sa isi faca site-ul; astfel, din cei 300 de euro necesari implementarii platformei Magellan 2.0, castiga 250 de euro (50 i-a dat pe carti);

Buuunn…. 250 de euro economie vs 5 saptamani de munca, adica 250 de euro vs 25 de zile de munca, adica va castiga 10 euro pe zi, adica, la o incarcare de 80% din cele 8 ore zilnice de munca, va castiga undeva la 1,5 euro pe ora; la acest nivel, prefer sa ii fac eu site-ul gratuit, si el sa vina sa fie bona pentru fiul meu, Alex, ca de departe, la 1,5 euro/ora e cea mai ieftina bona pe o raza de 3.000 de km.

Poate a fost o rautate, dar abia in acel moment clientul a inteles ca pretul este dat de numarul de ore care se aloca la dezvoltarea unui proiect; daca in urma experientei acumulate in multi ani, constructia unui site de prezentare nu ne ia 5 sapatamani, ci mult mai putin, si astfel pretul per ora de munca este mai mare, se datoreaza, dupa cum spuneam, anilor de studiu si de experienta;

Vrei doar sa ajungi in punctul B? Ia-ti Trabant. aka 100 euro site-ul. A, vrei sa arate ceva mai bine la exterior? Ia-ti, nu stiu, Logan. aka 3-400 euro site-ul, cu design tip template si zona de admin; acum vrei si aer conditionat? > optimizare seo basic, comunicare online, alte sute de euro; cum, vrei sa ai si abs/ebd/etc/etc? design personalizat, integrari diverse in online, alte sute-mii de euro; cum, abia acum imi spui ca de fapt vrei o flota, nu doar o masina? alte mii-zeci de mii de euro. si tot asa…

Da, un site poate fi 100 de euro; poate fi si 500; si poate fi si 500.000.000 (eguvernare.ro); ideea este insa ca nu este relevant “cat costa”, ci “ce beneficii si ce profit” iti poate aduce respectivul site; daca vinzi aparate de facut gheata si vrei un site pentru a le promova/vinde in Groelanda, si 100 de euro e mult; dincolo era mai ieftin!

Una din cele mai grozave idei ale acestui inceput de an, pe langa Start-Up School BCR si viitoarea initiativa startupnation.ro, este Arena Ursilor, sub marca Underclick+AISEC Brasov.

Prima editie, la Brasov, pe 13 martie 2010,  va avea drept URSI pe: Marius Ghenea, Vlad Stan, Calin Fusu, Peter Barta, Codrut Precup. Pentru promovarea evenimentului, organizatorii au deschis si un concurs, la care particip si eu, cu o poveste “semi-reala” petrecuta acum cativa ani:

Langa Poiana Brasov, pe un drum forestier, la aproximativ 2-300 m de ultima strada asfaltata, intr-o curba, este o poienita nu foarte mare, inconjurata de fagi, ideala pentru montarea unui cort pentru cateva zile; intr-o toamana tarzie, impreuna cu cativa prieteni, poposim in aceasta poienita, si, la cateva minute dupa ce montasem corturile, seara tarziu, si intreaga gasca astepta aprinderea focului, toti fiind rupti de foame si oboseala, dar mandrii de mini-tabara noastra, un localnic, putin cam “afumat”, ne arunca in trecere un “v-ati pus voi corturile aici, dar pe aici sunt ursi, sa nu lasati mancarea afara din corturi”. Normal, luam drept gluma remarca omului, si, dupa masa de seara, punem cativa busteni pe foc si ne bagam in corturi.

Pe la 2.30-3 dimineata, aud fosnete pe langa corturi; speriat la culme, deschis incetisor fermoarul cortului, sa arunc o privire; langa jarul care abia se mai vedea, erau doi ursi, ce parca se uitau spre paduricea de fagi, efectiv toloaniti langa vatra focului; acum nu stiu daca a fost doar un vis, sau frica m-a facut sa “aud voci”, cert e ca la un moment dat un urs ii spune celuilalt: “Odata si odata, tot ma trezesc eu mai din timp sa vad cine lipeste frunzele la loc!”.

Subiectul, extrem de interesant, pentru care aveam pregatite nu mai putin de 15 slide-uri, a avut de suferit datorita inspiratiei de ultim moment de a prezenta inceputurile Facebook, mai mult sau mai putin stiute, ceea ce dus la o diminiuare destul de mare a timpului alocat prezentarii, deci, cum spuneam, subiectul nu am reusit sa il prezint asa cum il concepusem initial;

Pe langa “povestea” Facebook, cifrele prezentate in primele slide-uri au fost gasite a fi interesante de catre public, ceea ce a dus la o explicare mai in detaliu a acestora, normal, in detrimentul subiectului principal.

Pentru cei ce nu au ajuns la OBF Cluj, prezint mai jos “povestea” si atasez prezentarea

———————

Mark Zuckerberk, in varsta de 18 ani, recent parasit de prietena sa, statea in camera sa de camin din campusul Harvard si se uita la pozele colegilor de camin, gandindu-se ca multor profile li s-ar putea asocia imagini ale unor animale; continuandu-si ideea, s-a gandit ca un site in care sa faci comparatia intre doua fotografii ale colegilor de camin, si punandu-le note, ar fi distractiv; astfel, in seara zilei de 28 octombrie 2003 ia nastere Facemash, imaginile colegilor fiind obtinute prin intrarea ilegala in serverele campusului; in prima ora avea 450 de vizitatori si 22.000 afisari ale imaginilor! Site-ul s-a raspandit in cateva grupuri din campus, dar a fost inchis de administratia de la Harvard, iar Mark a fost acuzat de patrundere neautorizata in sistemul informatic, incalcarea drepturilor de autor si violarea intimitatii personale, ulterior acuzatiile fiind retrase;

In aceeasi perioada, trei studenti seniori (fratii Cameron si Tyler Winklevoss, impreuna cu Divya Narendra) ai facultatii se gandeau sa realizeze un site in care sa fie prezenti toti studentii de la Harvard; acestia au luat legatura cu Mark pentu realizarea site-ului, care a si inceput lucrul, in paralel, la doua site-uri: harvardconection.com si thefacebook.com

“Check this site out: www.harvardconnection.com and then go to harvardconnection.com/datehome.php. Someone is already trying to make a dating site. But they made a mistake haha. They asked me to make it for them. So I’m like delaying it so it won’t be ready until after the facebook thing comes out.”
Mark Zuckerberg, 07.12.2003

In februarie 2004 Mark lansa thefacebook.com, in primele 24 de ore peste 1200 de studenti de la Harvard inscriindu-se pe site (dupa o luna, aproape jumatate din studenti aveau un cont creat);

Dupa numai 6 zile, Mark a fost acuzat de cei trei studenti de furt intelectual, in septembrie acestia deschizand proces impotriva sa; procesul s-a incheiat, fara o decizie finala, in martie 2007, datorita unor “detalii tehnice” (se vorbeste despre o “intelegere” de 65 mil $).

In paralel cu thefacebook.com a fost lansat si ConnectU, dezvoltat de cei trei studenti, si sunt indicii ca inca de la inceput Mark a sabotat respectivul site (a intrat in sistem si a schimbat statusul unor utilizatori pe “invizibil”, astfel incat acestia nu mai puteau fi contactati de catre prieteni si paraseau site-ul, si, mergand char mai departe, a sters aproximativ 20 de conturi ale unor studenti “lideri”); site-ul nu a avut succes, acum acesta fiind de gasit doar n arhiva Internet-ului.

In august 2005 thefacebook.com devine facebook.com, domeniul fiind cumparat cu 200.000 USD.

————————

Prezentarea mea la OBF o puteti descarca aici: obf-cluj